În cărțile pe care le-a scris până acum, Andreea Răsuceanu a creat legături complexe și interesante între epoci, între timp și spațiu, între literatură și locuri. Volumele ei premiate stau mărturie: „Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“, „Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului“, „O formă de viață necunoscută“, „Vântul, duhul, suflarea“.
Tezer Özlü a fost una dintre vocile literare cele mai puternice ale Turciei anilor 1970 care a scris, în romanele sale autobiografice, despre sexualitate, nebunie, disperarea omenilor de a trăi într-un regim autocratic. Unul dintre aceste romane este ”Nopțile reci ale copilăriei”, publicat acum și la editura Polirom în traducerea Luminiței Munteanu.
Proaspăt tradusă în română, ”Totul va fi perfect” este prima poveste scrisă de italianul Lorenzo Marone (autorul romanelor ”Un băiat ca toți ceilalți”, ”Mâine poate am să rămân”, ”Tentația de a fi fericit”) care nu se petrece în Napoli, ci pe insula Procida. Miezul poveștii îl constituie relația dintre un tată și un fiu iar stilul în care Marone dezvoltă subiectul este unul care îmbină sensibilitatea, ironia și umorul.
”Calul de lut”, cel mai nou roman al scriitoarei indiene Anuradha Roy, se construiește în jurul unor teme pe care scriitoarea le folosește constant în cărțile ei: mitul, memoria și istoria.
Al treilea roman al italiencei Giulia Caminito, ”Apa lacului nu e niciodată dulce” este o poveste intrigantă în centrul cărei stă Gaia, o copilă-adolescentă-tânără dintr-o familie precară care vrea cu orice preț să urce treptele ierarhiei sociale. Dezvoltând trei teme principale – disperarea, viața de provincie și relațiile de familie -, cartea surprinde intensitate brută cu care protagonista trăiește toate transformările în drumul ei de autocunoaștere.
În cărțile pe care le-a scris până acum, Andreea Răsuceanu a creat legături complexe și interesante între epoci, între timp și spațiu, între literatură și locuri. Volumele ei premiate stau mărturie: „Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară“, „Bucureștiul literar. Șase lecturi posibile ale orașului“, „O formă de viață necunoscută“, „Vântul, duhul, suflarea“.
În ultimele trei luni nu am putut citi nimic. Asta după ce mi-a luat o lună ca să termin ”Tăcerea vine prima” a Ioanei Maria Stăncescu, o carte pe care în alte condiții aș fi citit-o în două zile. Cel mai frustrant a fost că nu am știut de ce. Nu s-a întâmplat ceva nemaipomenit în viața mea ca să-mi dea peste cap ritmul de citit, nu mi-am aglomerat viața cu sarcini profesionale în plus și, slavă Domnului!, nu s-a îmbolnăvit nimeni din familie.
În 2022, când i-am luat un interviu Adrianei Ștefan despre primul ei volum de povești pentru copii (”Povești pe nerăsuflate”), știam că acesta va fi doar începutul unei serii de cărți marca Adriana. Iar asta pentru că îi citisem deja poveștile pe dridriana.ro și înțelesesem cât de diferite sunt față de ceea ce exista pe piața editorială de la noi.
Despre schimbările psihice și emoționale care se petrec la vârsta de mijloc am mai citit pe ici pe colo, însă niciodată o carte întreagă dedicată subiectului. Atunci când Camelia Cavadia mi-a recomandat să citesc „Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru“, de la Editura Trei, am fost un pic mirată să descopăr un volum despre acest subiect.
Două filme mi-au mers la suflet la finalul anului trecut: „The Hand of God“ al lui Paolo Sorrentino și „Don't Look Up“ al lui Adam McKay (ambele pe Netflix). Primul este un fel de portret al regizorului la adolescență, într-un Napoli plesnind de viață; al doilea este un fel de portret al omenirii în fața unui dezastru natural.
Am vrut să mă uit la filmul ăsta din mai multe motive: pentru Adam Driver, pe care l-am adorat în „Marriage Story“; pentru Lady Gaga, pe care am descoperit-o în „A Star Is Born“; pentru regie (totuși e Ridley Scott, tăticul blockbusterelor „Alien“, „Gladiator“, „The Martian“); pentru povestea intrigantă a familiei Gucci.
Un alt serial Netflix este pe punctul de a înregistra un nou record, cu o cifră de 67 de milioane de vizionări în prima lună de la lansare, după cum estimează reprezentanții Netflix, care sunt convinși că Menajera va detrona „Gambitul Damei”.
Așteptam demult să văd filmul ăsta și iată că s-a întâmplat! Eram curioasă să aflu ce e așa șocant la ultima peliculă a lui Jude, ce supără, ce enervează. Și am aflat: totul.
